Enzime


Terapia cu enzime

Cancerul - ca şi, de exemplu, pneumonia - este o boală care apare subit şi are o evoluţie rapidă. Ca urmare a diviziunii celulare la nivelul bilioanelor de celule, încă din momentul naşterii organismului iau naştere celule ce prezintă deficienţe. În mod normal acestea sunt identificate şi distruse de sistemul imunitar, înainte ca ele să producă afecţiuni.

Terapia cu enzime constituie de mai multe decenii un pilon de bază şi de neînlocuit în terapiile complementare în cazul pacienţilor cu afecţiuni tumorale. Ea este o terapie complementară de bază, ceea ce înseamnă că este folosită pe lângă procedurile actuale clasice de tratament oncologic (intervenţie chirurgicală, chimio- şi radioterapie, terapie antihormonală, terapie cu anticorpi). Desigur, este importantă începerea cât mai timpurie a tratamentului - preferabil imediat după intervenţia chirurgicală -, dar numai după consultarea în prealabil a chirurgului. Terapia cu enzime trebuie începută în toate cazurile pe lângă chimio- şi radioterapia, în paralel cu acestea. Este demonstrată eficienţa imunologică a terapiei cu enzime. Pe baza observaţiilor de mai mulţi ani şi a experienţelor practice, a fost posibilă dezvoltarea unei terapii cu ajutorul căreia s-a reuşit stabilizarea sistemului imunitar al pacienţilor în aşa mod, încât efectele secundare ale acesteia să nu suprasolicite organismul în timpul administrării chimio- sau radioterapiei. Astfel, în timpul administrării terapiei cu enzime sunt mai mari şansele ca ciclurile de chimioterapie să decurgă conform planului, deoarece din cauza efectelor secundare frecvente şi grave tratamentele (de chimioterapie) adesea trebuie întrerupte înainte de vreme.

Ca urmare a efectelor sale imunologice (de exemplu, prin micşorarea cantităţii de substanţe toxice acumulate), terapia cu enzime este într-adevăr eficientă pe lângă celelalte tratamente complementare. Prin asigurarea unui sistem imunitar puternic, stabil şi capabil de a-şi îndeplini propriile sale funcţii, această terapie sprijină strategia terapiei complementare. După cancer şi afecţiunile cardiovasculare este a doua cauză de deces în ceea ce priveşte incidenţa, iar după câţiva ani va ocupa primul loc, deoarece momentan în Germania apar 430 000 de pacienţi noi. Odată cu îmbătrânirea populaţiei, creşte incidenţa apariţiilor tumorilor maligne. Odată cu înaintarea în vârstă cresc riscurile şi şansele transformării maligne a celulelor, deoarece în urma îmbătrânirii sistemul imunitar slăbeşte chiar şi din cauza altor afecţiuni, totodată slăbind şi capacitatea sa de a inactiva celulele maligne. Frica de cancer este răspândită în lume, deoarece cancerul mai este considerată o boală incurabilă acompaniată de suferinţă şi durere. Frica de efectele secundare ale tratării clasice a tumorilor ( operaţie, chemoterapie, radioterapie ) este tot atât de evidentă ca şi frica de boala însăşi, iar această frică îşi are originea în incertitudinea rezultatelor tratamentelor. Imaginea proastă a tratării tumorilor este datorată şi faptului că pacienţii sunt trataţi sub aspect psihologic şi uman de către medici suprasolicitaţi şi calificaţi necorespunzător.

Este cancerul o boală prezentă pe durata întregii vieţi?

Diagnosticarea afecţiunilor tumorale are loc în funcţie de stadiul bolii, mai exact dacă este posibilă vindecarea completă, sau dacă afecţiunea tumorală este cronică, caz în care boala este prezentă pe toată durata vieţii. La unele tipuri de cancer, de exemplu în cazul leucemiei infantile, şansele vindecării după o terapie intensivă ( chimioterapia şi terapia cu celule stem ) sunt de aprox. 90 %. Din contră, în cazul afecţiunilor tumorale simple, în ultimii 20 de ani rezultatele terapiilor au fost pozitive doar în puţine domenii. În opinia criticilor – cu referire la tratamente şi la linia didactică – terapia cancerului nu s-a dezvoltat substanţial, din acest motiv este necesară reconsiderarea cât mai urgentă a terapiilor oncologice clasice. Motoul este următorul: „ Ca şi în cazul diagnosticării afecţiunilor tumorale, tot aşa şi tratarea bolnavilor cu afecţiuni tumorale trebuie să fie individuală şi personalizată. În viitor, tratamentul oncologic de care beneficiază bolnavii cu afecţiuni tumorale trebuie să fie ales pe baza cunoștințelor biologiei moleculare.”

Până acum, procedeul clasic aplicat în cazul în care tumoarea a atins o anumită mărime, este începerea tratamentului general practic:

- extirparea chirurgicală a suprafeţei afectate de tumoare, împreună cu suprafaţa de siguranţă învecinată

- în cazul în care nu se poate opera, contractarea prin iradiere a suprafeţei afectate, adică a tumorii. Razele distrug celulele canceroase, dar şi ţesuturile sănătoase din jur

- pentru a trata şi celulele canceroase dispersate în organism, este necesar tratament medicamentos, adică aşa-numitul tratament cu citostatice (citotoxine). Aceste medicamente suprasolicită foarte mult organismul, deoarece afectează negativ şi ţesuturile sănătoase cu diviziune rapidă (de exemplu, celulele măduvei şi ale mucoasei).

Cu toate că radio- şi chimioterapia afectează tumoarea, aceste terapii slăbesc şi mai mult sistemul imunitar deja slăbit al pacienţilor.

Preparatele enzimatice scad efectele negative ale chimio- şi radioterapiei

Aşa cum boala în sine, tot aşa şi tratamentele precum chimio- şi radioterapia respectiv efectele secundare ale acestora descurajează şi suprasolicită mulţi pacienţi: inflamaţii, greaţă, vomă, scăderea în greutate, căderea părului....şi aici am amintit doar câteva efecte secundare. Din cauza fricii de efectele secundare asociate cu chimio- şi radioterapia, unii bolnavi ar renunţa mai degrabă la aceste tratamente, doar că nu există alte mijloace pentru asigurarea şanselor de supravieţuire şi de vindecare. Ca medicaţie complementară în tratarea cancerului, terapia cu enzime este foarte promiţătoare, deoarece ea reduce efectele negative ale tratamentelor oncologice. Dacă se administrează enzime, scad până şi şansele apariţiei complicaţiilor asociate cu intervenţia chirurgicală. Deoarece atât operaţia, cât şi chimio-/radioterapia nu sunt altceva decât intervenţii ce cauzează deteriorarea în serie a ţesuturilor, în urma cărora organismul răspunde prin reacţii inflamatorii. Deoarece organismul nostru conţine enzime ce facilitează lupta împotriva inflamaţiilor, este logic ca administrarea de enzime suplimentare să ajute şi să fie necesară în cazul acestor terapii agresive de care beneficiază bolnavii cu cancer.

Cum acţionează terapia complementară cu enzime?

La radioterapie:
- reduce diareea
- protejează mucoasa împotriva inflamaţiilor
- reduce inflamarea pielii
- reduce cantitatea de medicamente administrate pentru efectele secundare ale radioterapiei, deoarece acestea scad
- permite iradierea în doze mărite

La chimioterapie:
- reduce starea de greaţă, de indispoziţie şi căderea părului
- apetit crescut şi astfel scăderea în greutate este mai mică
- slăbirea organismului şi depresia apar mai rar
- nu apar efectele secundare ale citostaticelor toxice
- poate fi administrată o doză mai mare de medicamente chimioterapice

La operaţie:
- vindecare mai bună şi mai rapidă a plăgilor
- dispariţia mai rapidă a edemului apărute pe suprafaţa supusă operaţiei
- mai puţine complicaţii cauzate de inflamaţii
- durere mai redusă, solicitare scăzută

În concluzie vă rugăm, să consultați medicul Dvs. curant de fiecare dată, despre diagnosticul Dvs, care stabilește schema de tratament specializat pentru Dvs.


Linkuri utile:
Wobenzym
Wobenzym® N
Why use Wobenzym N?
www.mucos.com - enzyme-therapy
www.wobenzym.info - enzyme-therapy